despre
Un document clar și modern care aderă la tradițiile evreieşti, necesar pentru evreii vorbitori de limba română.
O necesitate modernă
Există numeroase cereri pentru un sidur românesc, mai ales că primul sidur lansat de Rabinul Doctor Moses Gaster în 1883 nu mai este actual, deși poate fi găsit și descărcat gratuit. Un siddur modern a fost lansat de Rabinul Șlomo Sorin Rosen în 2011, dar, fiind tipărit în ediţie limitată și distribuit doar prin intermediul comunităţilor evreieşti din România, este aproape imposibil de găsit astăzi.
Această compilaţie modernă este o încercare de a răspunde acestei nevoi.
Acest siddur este cât se poate de complet. Totul este tradus sau adaptat, inclusiv lista lecturilor pentru citirea Torei, psalmii sau versetele pentru numele oamenilor. Sunt incluse și rugăciuni rareori întâlnite, precum ritualul complet al circumciziei sau poeziile liturgice.
Traducerile caută un echilibru între nuanța textului original și o traducere românească ușor de înțeles. Prioritatea a fost fidelitatea față de textul original. Cu toate acestea, au fost ocazii când traducerea literală a trebuit lăsată deoparte pentru a sublinia esența unui context.
O soluție pe măsură
Siddurul este tradus după scrieri originale, versete biblice, decrete rabinice și liturghii istorice. Lucrarea de față este bazată pe tradițiile așkenaze, lucrarea Rabinului Doctor Moses Gaster din 1883, diverse siddurim și obiceiuri observate în diverse adunări și sinagogi.
Comentariile tehnice, comentariile neatribuite și chiar comentariile diverșilor autori au fost eliminate pentru că majoritatea cititorilor nu citesc aceste comentarii. În plus, orice întrebare poate primi de obicei răspuns online în aceste vremuri.
Instrucțiunile furnizate în siddur sunt clare. Majoritatea traducerilor conțin o secțiune bazată pe legi, ceea ce poate fi util, dar acestea variază foarte mult de la o congregație la alta. Este dificil să se compileze un set perfect și precis de legi, mai ales că majoritatea oamenilor respectă pur și simplu regulile din congregațiile lor.
Acest siddur este conceput pentru a fi ușor de citit, funcțional și convenabil. Întreaga carte este tradusă în limba română. Spre deosebire de alte siddurim, aceasta nu conține textul ebraic. Decizia a fost făcută pe principiul că cine înțelege limba ebraică nu are neapărat nevoie de un siddur în română, având în vedere
multitudinea de versiuni în ebraică.
Întrebări frecvente
Ce ramură evreiască sunt evreii români?
Aproape toți evreii români moderni sunt așkenazi. În timp ce primii coloniști evrei din secolul al XVI-lea erau în mare parte evrei sefarzi care au sosit prin intermediul Imperiului Otoman, migrațiile în masă din Galiția și Rusia până în secolul al XIX-lea au făcut ca populația să fie predominant așkenază. De-a lungul timpului, mica minoritate sefardă din România s-a asimilat sau a emigrat în mare parte. Astăzi, tradițiile culturale și religioase ale evreimii românești se încadrează aproape în întregime sub umbrela așkenazilor.
Ce este un siddur?
Siddurul provine din cuvântul ebraic „seder”, care se traduce ca „ordine”. Cartea de rugăciuni pentru evrei conține rugăciunile zilnice, atât pentru zilele săptămânii, cât și pentru Şabat și sărbători. Oferă textele cu diverse variaţii, dar și ordinea slujbelor pe care evreii le-au spus timp de secole. Siddurul este văzut ca o carte de rugăciuni, dar este mai mult de atât. Totodată, poate fi un ghid pentru spiritualitate, conţinând mai multe binecuvântări sau psalmi, dar și părți din Tora și instrucțiuni.
Cărei ramuri evreiești îi aparține acest siddur?
Pe lângă principalii evrei așkenazi și sefarzi, celelalte grupuri majore sunt clasificate în funcție de originile lor geografice și dezvoltarea istorică. Deși împărtășesc principiile fundamentale ale iudaismului, aceste comunități au limbi, tradiții culturale și obiceiuri liturgice unice. Acest siddur adoptă o abordare generală, cu influență așkenază, ceea ce înseamnă că principalele diferențe constau în pronunție.
Cum s-a transmis siddurul?
Timp de sute de ani, rugăciunile găsite astăzi în siddur au fost transmise pe cale orală din generație în generație. Primul siddur îi este atribuit lui Amram bar Şeşna, care a trăit în Babilonia. A fost prima compilaţie scrisă de rugăciuni și a apărut în jurul anului 850. Cartea a fost pregătită la cererea comunității de evrei din Spania. Saadia ben Iosif Gaon a fost responsabil pentru o altă versiune la fel de importantă. Odată cu apariţia tiparului, siddurul a devenit mai ușor de accesat. Cu timpul, diferite comunități și-au publicat propriile versiuni și interpretări, deși diferențele sunt minore. Astfel de versiuni reflectă de obicei tradiții locale.
Ce conține un siddur?
Siddurul include de obicei binecuvântările dimineţii, versete de laudă, slujba de dimineață, citirea Torei, slujba de după-amiază, slujba de seară, binecuvântări și rugăciuni pentru diverse sărbători, inclusiv Şabat. Aceste rugăciuni sunt organizate de obicei în ordine, astfel că sunt ușor de găsit în funcție de zi și momentul zilei.
Cum se folosește un siddur?
Caută slujba potrivită în funcție de zi și momentul zilei. Toate acestea sunt disponibile la cuprins, astfel că un siddur este ușor de navigat. Majoritatea siddurim au textul ebraic pe pagina din dreapta, cu traducere sau transliterare pe pagina din stânga. Instrucțiunile sunt de mare ajutor în folosirea unui siddur, astfel că vei știi când să stai în picioare sau când să te înclini. Deși poate părea intimidant, oricine poate începe cu rugăciuni de bază, pentru ca apoi să adauge mai multe secţiuni.
Despre traducerile actuale
Au mai existat siddurim în limba română?
De-a lungul timpului, au apărut două versiuni cunoscute de siddur în limba română.
Prima a fost lansată sub titlul „Carte de rugăciuni pentru israeliţi” și a fost tradusă de Rabinul Doctor Moses Gaster în 1883. A fost scrisă după obiceiurile aşkenaze. Rabinul avea doar 26 de ani când a terminat traducerea. Comparativ cu un siddur modern, această versiune învechită nu este delimitată în cele mai mici detalii și nici nu include instrucțiuni. Având în vedere că au trecut mai mult de 70 de ani de la moartea rabinului, este disponibilă gratis pe Internet. Cei interesaţi o pot descărca din mai multe surse, inclusiv de la secţiunea pentru descărcare.
A doua versiune a fost lansată de Rabinul Șlomo Sorin Rosen. Rabinul a îndeplinit funcţia de prim-rabin în Comunităţile Evreieşti din România între 2007 și 2011. Versiunea sa a fost lansată în 2011 și, deși a fost tipărită în mai multe tiraje, este aproape imposibil de găsit pe piață. Nu a fost comercializată în librării și magazine, ci doar prin intermediul comunităţilor evreieşti din România. Foarte bine organizată și cu instrucțiuni detaliate, această versiune mai apare ocazional pe siteuri de licitaţii la preturi exorbitante.
De ce un alt siddur în limba română?
Traducerea actuală este făcută ca un răspuns la o necesitate. Momentan, singurul siddur care poate fi găsit ușor pe Internet este cel compilat de Rabinul Doctor Moses Gaster în 1883. Varianta lansată de Rabinul Șlomo Sorin Rosen nu a fost comercializată în librării și magazine, deci este aproape imposibil de găsit. Cei care doresc un siddur pot descărca și tipări prima versiune pentru uz propriu, deși nu este organizată după cerinţele actuale și nici nu include instrucţiuni. Varianta tradusă aici este disponibilă pentru descărcare și uz propriu, nu pentru comercializare. Cei interesaţi o pot tipări în formatul dorit sau o pot utiliza pe un dispozitiv mobil.
Această versiune este un proiect personal care adoptă un aspect ușor de utilizat, cu instrucțiuni detaliate și traduceri de calitate. A fost eliminată partea în ebraică, astfel că siddurul este exclusiv în limba română. Decizia a fost făcută pe principiul că cine înțelege limba ebraică nu are neapărat nevoie de un siddur în limba română, având în vedere multitudinea de versiuni în limba ebraică.
Aceste traduceri elimină și comentariile care sunt deseori ignorate. Astfel, cititorul va avea acces la toate binecuvântările și rugăciunile cu instrucțiuni, atât pentru zilele săptămânii, cât și pentru Şabat și sărbători. Toate acestea sunt accesibile atât începătorilor, cât și celor care cunosc toate aceste aspecte deja. Traducerile au fost compilate pe baza versiunii lansate de Rabinul Doctor Moses Gaster, dar și a altor siddurim moderne.
Obiectivul a fost crearea unor documente clare și moderne care aderă la tradițiile evreieşti, acestea fiind necesare pentru evreii vorbitori de limba română.
Există o compilaţie de reguli pentru rugăciuni?
O selecție de reguli nu a fost compilată în acest proiect, deși aproape fiecare siddur are o astfel de secţiune care depinde în mare parte de tradițiile traducătorului. Niciun rezumat nu poate acoperi toate eventualitățile. Fiecare adunare este legată de tradiția sa și de hotărârea autorităților sale.
“Amintește-ți întotdeauna, bucuria nu este incidentală căutării spirituale. Adevărata rugăciune trebuie să fie înrădăcinată în bucurie.”
Nahman din Brațlav